Factori de risc nemodificabili
1. Genul masculin
Genul (sexul) unui individ este un element important pentru determinarea riscului cardiovascular, întrucât bărbaţii sunt mai predispuşi de a dezvolta afecţiuni cardiovasculare faţă de femei până la menopauză care, datorită secreţiei hormonale, sunt protejate de această maladie. După menopauză însă, riscul femeilor devine egal cu cel al bărbaţilor iar instalarea precoce a menopauzei constituie un factor de risc cardiovascular.
Evident, sexul individului nu poate fi modificat dar, cunoscând riscul, măsurile de prevenţie trebuie să fie mai serioase şi luate din timp în aşa fel încât să nu se dezvolte o afecţiune cardiovasculară fatală.
2. Ereditatea (predispoziţia genetică)
Moştenirea genetică a fiecăruia dintre noi joacă un rol important atunci când vorbim de riscul cardiovascular. Aşa cum putem moşteni anumite trăsături fizice de la unul dintre părinţi sau bunici, la fel de bine putem moşteni şi gene care i-au predispus să sufere de boli de inimă pe unii dintre membrii familiei (rude de sânge).
Din acest motiv este important să aflaţi de ce boli au suferit membrii familiei că să vă cunoaşteţi riscurile şi să puteţi să preveniţi apariţia acelor boli. Astfel, dacă vreunul din membrii familiei a suferit de cardiopatie ischemică, infarct miocardic, hipertensiune arterială, accident vascular cerebral, arterită, diabet zaharat, ş.a.m.d., şansa ca şi dumneavoastră să dobândiţi aceste afecţiuni este semnificativ mai mare faţă de un individ care nu are printre ascendenţi această patologie.
3. Vârsta
Odată cu înaintarea în vârstă, riscul de a dezvolta o afecţiune cardiovasculară creşte semnificativ.
Nu mai puţin adevărat este faptul că, prin adoptarea unui stil de viaţă adecvat, se pot găsi soluţii care să reducă impactul înaintării în vârstă asupra sănătăţii inimii.
Factori de risc modificabili
1. Fumatul
Fumatul creşte riscul de apariţie a bolilor cardiovasculare de pâna la 4 ori. Atunci când vorbim de risc cardiovascular, nu contează neapărat cantitatea de ţigări fumate, chiar şi o singură ţigară fumată pe zi vă poate creşte riscul cardiovascular. De asemenea, chiar şi fumatul pasiv (expunerea la fumul ţigărilor fumate de alţii) este la fel de dăunătoare, crescând riscul cardiovascular chiar si pentru nefumători.
Asocierea fumatului cu ceilalţi factori de risc creşte şi mai mult probabilitatea de apariţie şi de evoluţie mai rapidă a afecţiunilor cardiovasculare.
2. Dislipidemia (colesterolul şi trigliceridele crescute)
Termenul de dislipidemie defineşte mai multe anomalii ale metabolismului lipidic, care se caracterizează în pricipal prin valori crescute ale colesterolului şi trigliceridelor sangvine, acestea reprezentând un factor major de risc cardiovascular.
Colesterolul este o substanţă din categoria grăsimilor (substanţă lipidică) pe care organismul o foloseşte pentru a construi pereţii celulelor din corpul nostru, fiind astfel o componenta esenţială in desfăşurarea metabolismului celulelor organismului. Acesta este transportat de sânge către organe şi ţesuturi. Colesterolul ajunge în sânge din 2 surse importante: o parte provine prin alimentaţie (din gălbenuşul de ou, carne şi preparate lactate nedegresate) iar o altă parte este produsă de ficat. Atunci când este în exces colesterolul se depune pe pereţii vaselor, formând în timp plăci de aterom care îngreunează curgerea sângelui, iar îngustarea (stenozarea) sau înfundarea (ocluzionarea) arterelor este principala cauza care conduce la apariţia cardiopatiei ischemice, a infarctului miocardic acut, a aterosclerozei carotidiene şi a accidentului vascular cerebral sau a arteriopatiei obliterante a membrelor inferioare (arterita).
Trigliceridele sunt alt tip de grăsimi, care dacă sunt crescute indică riscul unei boli cardiovasculare.
Atunci când definim dislipidemia ne interesează fracţiunile lipidice şi anume:
• Colesterolul total care trebuie să fie în condiţii ideale sub valoarea de 200 mg/dl; la copii valoarea trebuie să fie sub 170 mg/dl;
• Fracţiunile de colesterol: colesterolul este alcătuit din mai multe componente, dintre care două sunt extrem de importante atunci când definim profilul lipidic:
o LDL colesterol – este numit popular „colesterolul rău”, acesta fiind principalul vinovat al formării plăcilor de aterom. Acesta trebuie să aibă o valoare mai mică de 115mg/dl la persoanele fără factori de risc, iar la cei care au deja o boală cardiovasculara sau factori de risc idealul ar fi sub 80mg/dl;
o HDL colesterol – cunoscut şi sub forma de „colesterol bun”; are rolul de a proteja pereţii vaselor împotriva LDL colesterolului. Valoarea HDL mai mare de 40mg/dl oferă protecţie în faţa riscului de apariţie a bolilor cardiovasculare. Ideal acesta trebuie să fie mai mare de 60mg/dl;
• În afară de colesterol, în sânge circulă şi alte tipuri de grăsimi iar, dintre acestea, trigliceridele sunt asociate cu creşterea riscului cardiovascular. Valoarea acestora în sânge trebuie să fie mai mică de 150mg/dl pentru a reduce riscul de apariţie a bolilor de inimă.
Alte grăsimi nocive pentru organism sunt:
o Grăsimile trans care provin din uleiuri vegetale modificate chimic pentru a fi mai dense printr-un proces numit hidrogenare şi, din acest motiv, se mai numesc şi grăsimi hidrogenate. Se găsesc în semipreparate, mâncare fast-food şi produse de patiserie;
o Grăsimile saturate care provin din grăsimile animale sau din unele uleiuri vegetale precum uleiul de palmier.
În condiţii anormale, în sânge ajunge prea mult colesterol. Acesta se depune pe pereţii vaselor, îngustând diametrul acestora şi împiedicând curgerea normală a sângelui. Astfel ia naştere boala ateromatoasă care poate afecta orice vas de sânge din organism. Ateromatoza este principală cauză care conduce la bolile cardiovasculare şi la mortalitatea cauzată de aceste boli.
În funcţie de riscul cardiovascular asociat al fiecărui individ şi de antecedentele acestuia în ceea ce priveşte afecţiunile cardiovasculare (adică dacă a suferit un infarct miocardic, a fost dilatat transluminal cu montare de stent sau a suferit un bypass aortocoronarian), valorile considerate normale pentru colesterol şi trigliceride sunt diferite. Astfel, lipidograma la un pacient cu dislipidemie este:
Colesterol Total 5,0 mmol/L (190 mg/dL)
LDL-Colesterol 3,0 mmol/L (115 mg/dL)
HDL-Colesterol: B 1,0 mmol/L (40 mg/dL)
F 1,2 mmol/L (46 mg/dL)
Trigliceride 1,7 mmol/L (150 mg/dL)
3. Obezitatea
Obezitatea sau excesul ponderal apare atunci când un individ are un indice de masă corporală (IMC) ridicat, adică are o greutate mai mare decât limita superioară stabilită de ghiduri în funcţie de înălţimea acestuia. Riscul cardiovascular este semnificativ crescut mai ales la pacienţii care prezintă obezitate abdominală, cu o circumferinţă a taliei 102 cm la bărbaţi şi 88 cm la femei
Indicele de masă corporală (IMC) se calculează cu formula: Greutate (Kg) / Înălţime² (m²), iar valorile acestuia pot fi
– între 18,50 şi 24,99 – Greutate normală
– între 25,00 şi 29,99 – Supraponderal
– între 30,00 şi 34,99 – Obezitate (gradul I)
– între 35,00 şi 39,99 – Obezitate (gradul II)
– 40,00 sau mai mult – Obezitate morbidă
4. Sedentarismul
În lipsa activităţii fizice, organismul dispune de un excedent de energie, iar „combustibilul” neconsumat va circula în exces prin sânge ceea ce conduce la creşterea glicemiei şi a colesterolului care se va depune fie în ţesuturi cauzând obezitate, fie pe pereţii vaselor de sânge, distrugându-le şi formând plăcile de aterom.
5. Hipertensiunea arterială
Hipertensiunea arterială mai este numită „ucigaşul silenţios” deoarece nu are manifestări specifice care să poată fi recunoscute de pacient. De obicei descoperirea acestei afecţiuni este întâmplătoare şi nu se poate preciza cu exactitate de cât timp pacientul este expus la valori crescute ale presiunii arteriale. Hipertensiunea arterială apare atunci când valoarea tensiunii măsurate la nivelul braţului depăşeşte valoarea de 140/90mmHg. Valorile cuprinse între 130-85 si 140 cu 90 mmHg sunt considerate prehipertensiune. Această afecţiune creşte efortul efectuat de muşchiul inimii, conducând la creşterea riscului de apariţie a infarctului miocardic acut, a accidentului vascular cerebral sau a insuficienţei cardiace. De asemenea, valorile crescute ale presiunii sub care circulă sângele în artere determină în timp numeroase complicaţii ale hipertensiunii arteriale precum insuficienţa renală (afectarea rinichilor cu nefropatie), ateroscleroză cerebrală sau accident vascular cerebral, afectarea ochilor prin angiopatie hipertensivă etc.
Tratamentul corect al hipertensiunii arteriale şi menţinerea acesteia la valori normale sunt absolut necesare pentru reducerea riscului cardiovascular iar medicaţia recomandată de medic nu se va întrerupe decât la recomandarea acestuia.
Hipertensiunea arterială afectează 1 din 3 români. Doar jumătate dintre români ştiu ce valori tensionale au. Se recomandă verificarea periodică a valorilor tensionale chiar şi pentru persoanele sănătoase.
6. Diabetul zaharat
Glicemia recoltată dimineaţa pe nemâncate cu valori între 5,6-6,9 mmol/L (102-125 mg/dL) sau mai mare sau prezenţa unui test anormal de toleranţă la glucoză reprezintă un factor de risc cardiovascular.
Deşi glucoza existentă în sânge reprezintă alimentul preferat al celulelor organismului, atunci când aceasta este în exces, devine toxică.
Cu timpul, glicemia crescută alterează pereţii vaselor de sânge ceea ce va conduce la apariţia bolilor inimii, ale sistemului nervos, ale rinichilor, ale ochilor şi ale altor organe.
7. Stresul
Neplăcerile sau dificultăţile întâmpinate în viaţa de zi cu zi la locul de muncă sau acasă, evenimentele cu un consum nervos mare pot afecta organismul în felurite moduri, putând conduce la tulburări de somn, dureri de cap sau de spate, iritabilitate sau depresie.
În acelaşi timp, stresul are un efect major şi asupra sistemului cardiovascular, conducând la instalarea aterosclerozei şi la creşterea riscului de apariţie a afecţiunilor cardiace.